La Cahul au grijă de animalele părăsite

Clubul de dezbateri din or. Cahul a fost creat pe lângă Asociaţia pentru Cooperare şi Comunicare Democratică „DIALOG”, condusă de Nicolae Dandiş. În cadrul clubului activează 33 de membri. Din componenţa clubului fac parte reprezentanţi ai societăţii civile şi ai autorităţilor publice locale de nivelul I şi II, cetăţeni simpli din localitate, fermieri şi businessmeni locali, reprezentanţi ai forţelor de ordine, tineri şi oameni în etate.

Una din problemele discutate de clubul de dezbateri din Cahul, organizat în cadrul Asociaţiei Obşteşti „Centrul Pro-Europa” la 29 mai 2013, a fost problema câinilor vagabonzi şi nemulţumirea oamenilor faţă de această problemă. La discuţiile avute de membrii clubului de dezbateri cu locuitorii oraşului Cahul, dar şi după ce în presa locală apăruseră câteva articole care abordau această problemă, Clubul a luat decizia de a organiza o dezbatere pe această temă.

În cadrul discuţiilor o mare parte din participanţi, în special tineri, au fost revoltaţi de modalitatea prin care autorităţile locale din Cahul, încearcă să rezolve această problemă prin împuşcarea câinilor. Astfel, în anul 2012, primăria oraşului Cahul a cheltuit 7200 lei pentru împuşcarea câinilor. În doar primele luni ale anului 2013, după cum a afirmat viceprimarul oraşului, Iurie Arnaut, prezent la eveniment, primăria oraşului Cahul a împuşcat aproximativ 450 de câini vagabonzi. Participanţii au menţionat că este inacceptabilă o astfel de formă inumană de soluţionare a problemei. Dezbaterea a avut şi scopul de a identifica soluţii, altele decât obişnuiesc autorităţile să le aplice. Pe lângă aspectul inuman şi ilegal al acestei metode, securitatea locuitorilor este în pericol, fiind şi sesizări din partea cetăţenilor în acest sens.

Unii participanţi au menţionat că, deşi este costisitor de a crea un adăpost pentru aceste animale, totuşi este mai real ca în timp cetăţenii să contribuie la soluţionarea ei. Evident că acest lucru înseamnă şi acţiuni de medicină veterinară care ar ajuta la împiedicarea înmulţirii lor.

Reacţia autorităţilor publice locale a fost că ei vor să se implice în soluţionarea acestei probleme şi că orice idee este binevenită şi, deşi nu sunt de acord cu împuşcarea câinilor, pe moment nu au găsit altă soluţie.

În calitate de expert în astfel de probleme la eveniment a participat dna Valentina Dudnic, responsabil de adăpostul pentru câini vagabonzi din Chişinău ”Alga” . Dna Dudnic a informat participanţii că îi va ajuta pe cahuleni dacă există cu adevărat voinţă să fie soluţionată măcar şi parţial această problemă şi i-a propus viceprimarului să facă un demers către compania austriacă Fier Pfoten care vor putea interveni cu echipa de medici să prindă câinii şi să îi sterilizeze.

Autorităţile locale au menţionat că sunt de acord să identifice un teren unde ar putea fi amplasat un adăpost pentru aceste animale. Câţiva membri ai Clubului de Dezbateri şi-au declarat disponibilitatea de a susţine primăria în elaborarea unei cereri de finanţare pentru a acoperi chiar şi parţial costurile necesare unui astfel de adăpost. ONG-urile implicate în dezbatere şi-au luat angajamentul să susţină autorităţile în realizarea unor campanii de sensibilizare a opiniei publice faţă de această problemă şi responsabilizarea posesorilor de câini şi pisici privind îngrijirea şi întreţinerea lor.

Tot aici s-a anunţat disponibilitatea părţilor de a semna un Acord de colaborare între Primărie, Asociaţia “Alga” din Chişinău şi alte organizaţii pentru preluarea experienţei şi practicilor pozitive, inclusiv atragerea unor sponsori şi a unor voluntari străini de a susţine proiectul. O altă acţiune ce urmează să fie realizată este lucrul asupra proiectului de Regulament privind întreţinerea animalelor pe teritoriul oraşului elaborat şi propus încă în 2010 de consilierul orăşenesc Nicolae Dandiş şi înaintarea repetată spre discuţii şi aprobare la Consiliul orăşenesc împreună cu un Plan de acţiuni pe acest subiect.

La Cazaclia clubul de dezbateri s-a implicat şi a câştigat

Clubul de dezbateri din Cazaclia, UTA Găgăuzia, a fost creat pe lângă Asociaţia Cetăţenilor Activi din Cazaclia, condusă de dna Aliona Fazlî. În cadrul clubului activează 20 de membri. Din componenţa clubului fac parte reprezentanţi ai societăţii civile şi ai autorităţilor publice locale, cetăţeni simpli din localitate, fermieri şi businessmeni locali, reprezentanţi ai forţelor de ordine, tineri şi oameni în etate.

La 19 iulie 2013, în sala bibliotecii publice din satul Cazacla au avut loc dezbateri publice pe una din cele mai stringente probleme ale comunităţii – aprovizionarea cu apă potabilă şi crearea sistemului de canalizare. Această chestiune a fost discutată în prealabil la una din şedinţele clubului comunitar de dezbateri creat în cadrul proiectului susţinut de Fondul Naţional pentru Susţinerea Democraţiei NED. S-a constatat că satul Cazaclia a fost inclus într-un proiect de colaborare intermunicipală care avea drept scop construcţia unui sistem de aprovizionare cu apă pentru realizarea căruia doar
localitatea Cazaclia a obţinut de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi dezvoltare în calitate de granturi şi credite 1.125 mii euro.

Dar, chiar la etapa iniţială a proiectului au început să apară probleme. Din cauza unor măsurări incorecte şi a documentaţiei de deviz alcătuită eronat cheltuielile pentru realizarea proiectului au crescut considerabil ceea ce i-a făcut pe responsabilii locali să caute alte surse de acoperire pentru definitivarea lucrărilor. La aceeaşi şedinţă a clubului de dezbateri s-a luat decizia de a sensibiliza Fondul Ecologic Naţional, care ar fi putut acorda susţinerea financiară necesară. Într-adevăr, la ziua desfăşurării dezbaterilor publice, membrii clubului aveau de acum asigurarea de la FEN că spre finele anului, din sursele fondului, va fi defalcată suma necesară pentru realizarea proiectului în Cazaclia.

În felul acesta clubul de dezbateri a oferit un ajutor considerabil autorităţilor publice locale pentru a identifica de comun acord o soluţie la situaţia creată.

Dar problemele nu s-au terminat aici. Concomitent cu extinderea sistemului de aprovizionare cu apă potabilă, era necesar de a construi şi sistemul de canalizare şi epurare a apei pentru a nu polua solul şi apele freatice.

Şi acest proiect necesita sume considerabile de bani care nu puteau fi găsiţi în bugetul local. Datorită proiectului susţinut de NED, clubul de dezbateri a reuşit să invite la dezbaterile publice reprezentaţii unui important membru al comunităţii donatorilor din Republica Moldova – Agenţia germană de susţinere a dezvoltării locale şi regionale (GIT). Specialistul în domeniul sistemelor de aprovizionare cu apă şi canalizare, dl Sergiu Pleşca, care dispune de o experienţă bogată în implementarea proiectelor de cooperare intermunicipală a reuşit să canalizeze discuţia în albia necesară, ceea ce a imprimat dezbaterilor un caracter constructiv şi eficient.

Drept rezultat, a fost întocmit un plan concret de acţiuni orientat spre soluţionarea tuturor problemelor care au apărut la construcţia sistemului de canalizare şi epurare a apei, preluat în continuare de autorităţile publice locale din Cazaclia.

S-a decis să se înceapă cu anchetarea fiecărei gospodării din localitate pentru a identifica disponibilitatea cetăţenilor de a veni cu contribuţia lor la realizarea proiectului şi la achitarea unor servicii adăugătoare. Mai apoi va fi examinată posibilitatea de a duce tratative cu localităţile mejieşe pentru elaborarea unor cereri de finanţare comune şi crearea unui serviciu intercomunal de purificare a apei care ar putea fi susţinut de Agenţia Regională de Dezvoltare. La fel, a fost discutată şi posibilitatea conectării la sistemul de canalizare a or. Taraclia care se află la o distanţă de 10 kilometri de la Cazaclia.

Procesul-verbal al dezbaterilor publice a fost aprobat de toţi participanţi la activitate, au fost numiţi responsabili pentru monitorizarea acţiunilor ulterioare desfăşurate în problema respectivă.

Experienţa desfăşurării unor astfel de activităţi organizate de clubul comunitar de dezbateri s-a dovedit a fi un exemplu de succes care a fost preluat şi de autorităţile publice locale.

Planul strategic: satul Chircani şi-a spus cuvântul

Clubul de dezbateri din s. Chircani, raionul Cahul, a fost creat pe lângă Asociaţia Obştească „Mesagerii”, condusă de Svetlana Burlacu. În cadrul clubului activează 31 de membri. Din componenţa clubului fac parte reprezentanţi ai societăţii civile şi ai autorităţilor publice locale, cetăţeni simpli din localitate, fermieri şi businessmeni locali, reprezentanţi ai forţelor de ordine, tineri şi oameni în etate.

Clubul comunitar de dezbateri a fost constituit pe lângă asociaţia obştească ”Mesagerii”, cea mai activă asociaţie din satul Chircani, comuna Cucoara. Una din şedinţele deschise ale Clubului de dezbateri a fost dedicată proiectului strategiei de dezvoltare socio-economică a comunei Cucoara.

În primele luni ale acestui an primăria Cucoara a iniţiat procesul participativ de elaborare a strategiei de dezvoltare socio-economică a comunei. Aşa cum satul Chircani face parte din comuna Cucoara, acest lucru îi interesează şi pe cetăţenii de aici. La şedinţele de lucru organizate doar în s. Cucoara au reuşit să participe un grup stabil de 12 persoane din partea satului Chircani. Cu siguranţă, nu toate problemele şi necesităţile acestui sat au fost incluse în planul strategic şi nu toate domeniile de interes au fost acoperite. A fost oportună implicarea unui număr mult mai mare de săteni în discuţiile pe marginea planului de dezvoltare a comunei Cucoara pe următorii 5 ani pentru o planificare cât mai reală a procesului de dezvoltare atât în comună dar şi în satul Chircani, cât şi pentru cuprinderea unui spectru mai larg de necesităţi.

Necesitatea de implicare în acest proces mai vine şi din faptul că de-a lungul timpului satul Chircani cu circa 800 locuitori a făcut parte din mai multe primării: Larga, Badicul Moldovenesc, Cucoara. Acest fapt a influenţat ritmul de dezvoltare şi rămânerea în urmă a localităţii din punct de vedere social, economic, cultural. Locuitorii sunt supăraţi şi neîncrezători în corectitudinea procesului decizional. În acelaşi timp, o bună parte a locuitorilor satului cunoaşte importanţa acestui proces şi este îngrijorată că nu vor fi identificatetoate problemele şi toate domeniile ce necesită a fi analizate, abordate şi asigurate cu soluţii şi mijloace de rezolvare.

Pentru început participanţii au luat cunoştinţă de proiectul strategiei de dezvoltare socio-economică a comunei Cucoara. Varianta aceasta de lucru era destul de consistentă pentru satul Cucoara şi insuficient gândită şi dezvoltată pentru Chircani.

Cetăţenii participanţi la dezbatere au început a propune mai multe idei care pot impulsiona dezvoltarea locală. Discuţii şi dezbateri mari au avut loc pentru determinarea domeniilor prioritare de dezvoltare. Astfel, au fost propuse 19 idei şi propuneri bune cu rezultat vizibil care pot îmbunătăţi calitatea vieţii în sat.

– Reacţia autorităţilor publice locale faţă de acest eveniment a fost una bună şi salutabilă, - povesteşte dna Svetlana Burlacu, preşedinta AO „Mesagerii”.

– În data de 18 iulie 2013 am fost invitaţi la primărie pentru a definitiva unele aspecte ale planificării strategice. Ne-am prezentat un grup de 6 persoane cu propunerile bine puse la punct cu termen şi responsabili. La primărie am fost bine primiţi şi ni s-a mulţumit pentru participare.

Ca produs concret al acestor dezbateri a fost aprobarea Planului strategic de dezvoltare a comunei Cucoara în care să fie stipulate şi problemele stringente ale satului Chircani. Activităţile au fost eşalonate în timp, fiind stabiliţi responsabilii şi resursele necesare.

Membrii clubului îşi propun în continuare să aplice la diverse programe de finanţare pentru rezolvarea unor probleme majore ale localităţii. Un plan strategic bun va facilita acest lucru.

La Chişcăreni, prin unire, se realizează lucruri mari!

Clubul de dezbateri din satul Chişcăreni, raionul Sângerei a fost creat pe lângă Centrul de Orientare şi Promovare Europeană „Dialog”, condus de Viorica Ignatiuc. În cadrul clubului activează 20 de membri. Din componenţa clubului fac parte reprezentanţi ai societăţii civile şi ai autorităţilor publice locale, cetăţeni simpli din localitate, fermieri şi businessmeni locali, reprezentanţi ai forţelor de ordine, tineri şi oameni în etate.

Comuna Chişcăreni este una dintre comunităţile Republicii Moldova care a implementat nenumărate proiecte inovatoare în diferite domenii. Aceste succese se datorează parteneriatului sănătos dintre APL – societatea civilă – membrii comunităţii. Un rol aparte în implementarea acestor proiecte comunitare îl are Centrul de Orientare şi Promovare Europeană ”Dialog”. Anume această organizaţie a fost selectată de către Centrul Contact pentru crearea cluburilor de dezbateri comunitare, în cadrul proiectului „Sporirea activismului civic în Republica Moldova” finanţat de Fondul Naţional pentru Democraţie al SUA (NED).
La prima şedinţă de constituire au participat 20 de cetăţeni activi din localitate, printre care primarul comunei, dna Silvia Ţurcanu, lideri de mahalale şi 4 tineri membri ai ONG-ului „Adolescentul” - Prisacaru Dorin, Rotari Valeria, Dragan Dragomir şi Tabarcea Mihaela. La această şedinţe, participanţii au aflat ce este un Club de Dezbateri, care sunt scopurile unui astfel de club, ce probleme comunitare pot fi rezolvate prin intermediul lui.

La şedinţă prin vot deschis, s-a stabilit gradul de importanţă a fiecarei probleme. Pe primele trei locuri s-au plasat următoarele probleme care urmau să fie rezolvate:
1. Amenajarea parcului central,
2. Reparaţia drumului de lîngă cimitir
3. Instalarea tomberoanelor pentru gunoi în centrul satului. În faza finală s-a creat o ambianţă placută de discuţie, şi participanţii şi-au putut
spune nestingherit părerile şi impresiile despre şedinţă.

Chişcăreni. Toţi membrii Clubului de Dezbateri au fost cooperanţi pentru a găsi soluţii în vederea rezolvării acestei probleme. A fost elaborat un plan de lucru, au fost repartizate responsabilităţile între membrii Clubului de Dezbateri în coformitate cu abilităţile şi capacităţile fiecăruia. Când a venit timpul acţiunilor, diverse categorii de locuitori: tineri, adulţi şi seniori din localitate s-au mobilizat pentru a rezolva aceeaşi problema – reabilitarea unui sector al parcului central din Chişcăreni prin amenajarea lui cu bănci, urne, răzoare de flori. Drept urmare, a fost iniţiată o campanie de colectare de fonduri prin: vânzare de popcorn, demonstrare de filme, colectare de fonduri de la uşa la uşă. Tot în această perioadă, AO COPE ”Dialog” şi organizaţia de tineret din localitate ”Adolescentul” au fost implicate în alte 2 proiecte: ”Un parc mai verde pentrulocalitate” finanţat de AO ”Certitudine” în cadrul Programului de dezvoltare a comunităţilor rurale ”Prin abilitarea civică a tinerilor – spre comunităţi participative” şi - Iniţiativa ”Pune Umărul” prin intermediul căreia au beneficiat de asistenţă din partea Institutului Naţional Democratic pentru Relaţii Internaţionale în Moldova (NDI).

Tot membrii Clubului de dezbateri au obţinut aviz pozitiv de la Consiliul comunal pentru suma de 7000 lei pentru reabilitarea sectorului de parc.

Datorită participării şi implicării în cadrul activităţilor Clubului de Dezbateri tinerii, adulţii şi seniorii comunei Chişcăreni au contribuit la fortificarea imaginii societăţii civile în comunitate şi au demonstrat că problemele pot fi rezolvate doar prin implicare, dialog şi parteneriat.

Tinerii din Giurgiuleşti vor să petreacă cu folos timpul liber

Clubul de dezbateri din s. Giurgiuleşti, r. Cahul, a fost creat pe lângă Asociaţia Obştească AO „Tandem”, condusă de Eugenia Apărece. În cadrul clubului activează 30 de membri. Din componenţa clubului fac parte reprezentanţi ai societăţii civile şi ai autorităţilor publice locale, cetăţeni simpli din localitate, fermieri şi businessmeni locali, reprezentanţi ai forţelor de ordine, tineri şi oameni în etate.

În toate timpurile, indiferent de starea economică, financiară sau statut social, tinerii caută să comunice, să se întâlnească pentru a se cunoaşte mai bine. Aceasta le dă posibilitate să formeze mai târziu cupluri durabile, deci şi o societate mai echilibrată. Din nefericire, tinerii din Giurgiuleşti au prea puţine opţiuni în ceastă privinţă. Localitatea dispune de un sediu numit Casă de cultură. Este o clădire arătoasă dispune de sală pentru cinema sau concerte, alte câteva încăperi în care pe timpuri funcţionau diferite cercuri. Ba chiar exista şi o trupă de actori, care deţineau titlu de Teatru popular. Mai funcţionează cercul de dans popular memebrii căruia fac repetiţii înainte de a evolua cu 2-3 săptămâni şi atât. În cazul unei ceremonii de nuntă sau cumetrie gospodarii închiriază holul acestei case de cultură şi petrec festivitatea, fiindcă aşa e tradiţia. E bine că măcar aşa se exploatează această clădire, în caz contrar ar rămâne doar denumirea din ea. Satul mai are şi 2 baruri, ce servesc pentru tinerii din sat loc de întâlnire şi recreare. Dar ce fac cei care nu dispun de finanţe pentru a se odihni în astfel de localuri?

Încercarea de a crea club de dezbateri nu a fost una dintre cele mai uşoare. Tinerii şi-au pierdut interesul şi speranţa că se mai poate schimba ceva în localitate. Dacă în timpul cald al anului se poate de mers şi pe malul Prutului pentru scăldat, plajă, pescuit şi alte modalităţi de a petrece timpul in sânul naturii, apoi iarna, evident, activităţile tinerilor trebuie adăpostite. În Casa de cultură e mai frig ca afară. Soluţia pentru şedinţele clubului de dezbateri a fost desfăşurarea dezbaterilor în localul liceului din sat. Totuşi ultima şedinţă a clubului organizată pe 20 iunie 2013 a fost desfăşurată în clădirea primăriei locale. Primarul satului Giurgiuleşi, dna Tatiana Gălăţean, a oferit sala de şedinţe a consiliului local pentru desfăşurarea dezbaterilor publice ordinare cu tema „Modalităţile de organizare a timpului liber”, la care au participat şi 2 consilieri locali - reprezentanţi ai comisiei educaţie şi lucru cu tineretul - Iulia Popov şi Olga Tornea.

Întrebarea-cheie discutată la dezbaterea publică a fost:„Unde şi cum tinerii din Giurgiuleşti pot petrece timpul lor liber”. Este arzătoare problema accesului la un spaţiu pentru tineri ridicată de vorbitorul Veaceslav Apărece, student la medicină. O altă problemă a fost ridicată de vorbitoarea Maria Niculiseanu, director adjunct pe problemele educaţiei la liceul din sat, cea de includere şi a familiilor cu copii mici , care doresc undeva să iasă împreună şi nu au unde în lucru de voluntariat.

O altă problemă a fost înaintată de consilierul local O. Tornea care a accentuat necesitatea fondării şi deschiderii Universităţii părinteşti pentru părinţii tineri. Corespondenta radioului local Irina Bostan a propus ca în comunitate să se organizeze „concursuri de caraoche”. Aceasta ar depista tinerele talente şi ar fi o modalitate interesantă, sănătoasă de petrecere a timpului liber.

Lipsa unui spaţiu în care să se întrunească tineri, a trecut ca un fir roşu în discursul tuturor vorbitorilor. Aceasta a devenit o necesitate şi nu un capriciu. Sala respectivă ar putea fi şi biblioteca sătească, astfel şi biblioteca ar fi mai vizitată şi mai utilă, nu ar fi doar un depozit de cărţi. Membrii clubului de dezbateri îşi orientează atenţia asupra soluţionării următoarelor probleme:

- Identificarea unei săli /spaţiu pentru tinerii ci diverse iniţiative;
- Continuarea activităţii clubului „TSL” şi proiectarea tematicilor pentru şedinţele următoare:
• Gândirea pozitivă şi antrenarea ei.
• Rolul comunicării pentru cupluri.
• Paşii formării unui cuplu durabil.Modalităţi de finanţare pentru obţinerea aparaturii pentru desfăşurarea discotecilor.
- Fondarea şi deschiderea Universităţii Părinteşti pentru părinţii tineri cu următoarele tematici ale primelor 3 şedinţe:
• De părinţi şi copii.
• Programarea lingvistică a copiilor de către părinţi.
• Modalităţile de antrenare a gândirii pozitive la copii,
• Antrenarea creativităţii copilului.
Clubul de dezbatere va funcţiona în continuare şi după finalizarea proiectului, deoarece a reuşit să devină o platformă în care se fac auzite şi pot fi
transpuse în viaţă interesele tinerilor din comunitate.

La Larga se caută surse de finanţare pentru amenajarea localităţii

Clubul de dezbateri din s. Larga, r. Briceni a fost creat pe lângă Asociaţia Obştească AP „Liceum”, condusă de Olesea Zeliznîi. În cadrul clubului activează 20 de membri.
Din componenţa clubului fac parte reprezentanţi ai societăţii civile şi ai autorităţilor publice locale, cetăţeni simpli din localitate, fermieri şi businessmeni locali, reprezentanţi ai forţelor de ordine, tineri şi oameni în etate.

Problema prioritară a fost identificată chiar la primul seminar din cadrul proiectului la care au participat 20 de membri ai clubului de dezbateri. Au fost identificate şi ierarhizate problemele actuale ale comunei Larga care necesită o intervenţie stringentă. Cea mai actuală problemă, de comun acord, a fost considerată situaţia igienico-sanitară în comunitate cauzată de existenţa multor gunoişti neautorizate şi lipsa unui mecanism de administrare a gunoiştii comunale.

Grupurile de opinie au subliniat că starea sanitară în comună a început să se înrăutăţească o dată cu reorganizarea gospodăriei colective agricole şi destrămarea fermelor de vite. Au fost amenajate încăperi în gospodăriile auxiliare pentru animalele care au devenit proprietate privată a locuitorilor. Aceşti factori au contribuit la extinderea gunoiştii amplasate la ieşirea din comuna Larga, (drumul spre Vama Larga), iar pe teritoriul comunei au apărut mai multe gunoişti neautorizate. Faptul a creat un mediu benefic pentru apariţia bolilor infecţioase. Totodată, a început un intens proces de poluare a resurselor funciare si acvatice, a apelor freatice, care erau utilizate de locuitori ca sursă de apă potabilă. Arderea frecventă a deşeurilor animaliere şi menajere genera poluarea aerului. Pe lângă daunele de ordin ecologic, gunoiştile neautorizate creează disconfort locuitorilor şi aduce prejudicii imaginii comunei.

În cadrul discuţiei, secretarul consiliului local şi contabilul Întreprinderii Municipale „Prestservicii Nord” au propus ca la şedinţă să fie elaborat un plan de activităţi pe etape, care să aibă ca finalizare rezolvarea problemei. Planul a fost alcătuit şi cuprinde:
- lichidarea gunoiştilor neautorizate de pe teritoriul comunei şi tragerea locuitorilor comunei la răspunderea administrativă pentru aruncarea gunoiului în locuri neautorizate;
- angajarea unei persoane în calitate de paznic la gunoiştea comunală autorizată pentru a preîntâmpina aruncarea stihiinică a gunoiului;
- identificarea unor strategii de amenajare a gunoiştii locale cât şi de organizarea colectării şi evacuării deşeurilor din comunitate.

Consiliul Local Larga, de comun acord cu Întreprinderea Municipală „Prestservicii Nord„, urma să identifice metodele şi sursele de finanţare pentru amenajarea gunoiştii locale, la următoarea şedinţă a consiliului. Deja la moment a fost angajată o persoană în calitate de paznic la gunoişte de către APL pentru a preîntâmpina aruncarea stihiinică a gunoiului, a-i depista pe cei ce vor arunca la întâmplare şi în locuri nepermise gunoiul, pentru ca mai apoi să fie traşi la răspundere, astfel oferind o lecţie pentru ceilalţi locuitori ai comunei.

La Mihăileni cetăţenilor le pasă de situaţia ecologică din comunitate!

Clubul de dezbateri din s. Mihăileni, Râşcani a fost creat pe lângă Asociaţia Obştească APP din Liceul Teoretic „Eugen Coşeriu”, condusă de dl Lilian Şonţu. În cadrul clubului activează 20 de membri. Din componenţa clubului fac parte reprezentanţi ai societăţii civile şi ai autorităţilor publice locale, cetăţeni simpli din localitate, fermieri şi businessmeni locali, reprezentanţi ai forţelor de ordine, tineri şi oameni în etate.

Una din problemele dezbătute in cadrul clubului din Mihaileni a fost problema gunoiştilor satului, care pot fi împărţite în 2 categorii: gunoiştile mari, 3 la număr şi unde se stochează, de fapt, masa principală a deşeurilor din satul Mihăileni şi alte gunoişi mai mici, care apar spontan. Dacă gunoiştile mari sunt periodic curăţate cu buldozerul , iar gunoiul este acoperit parţial cu pământ, atunci gunoiştile spontane apar în râpi, la margini de drumuri ceea ce constituie un pericol ecologic, dar şi ştirbeşte aspectul estetic al satului.

Problema a fost ridicată de diferite grupuri de cetăţeni, cu diferite ocazii, mai figurează în multe sondaje de opinie realizate în comunitate, plasându-se printre cele mai stringente probleme comunitare. Un aspect al problemei remarcat de mulţi membri ai clubului este şi insuficienţa unei educaţii ecologice adecvate în rândurile cetăţenilor, mai ales în condiţiile când în sat s-a mărit numărul gropilor de evacuare a deşeurilor, haznalelor, care de cele mai multe ori nu corespund cerinţelor igienico-sanitare, atât ca amplasament, cât ca şi construcţie.

Toate grupurile de opinie au fost de acord că problema gunoiştilor este una foarte arzătoare, or chiar şi gunoiştile mari sunt amplasate în preajma satului, nu corespund cerinţelor sanitare, iar una din ele este amplasată chiar lângă un bazin de apă natural. Rezolvarea acestei probleme necesită un efort comun al tuturor cetăţenilor în cooperare cu APL şi impune o abordare sistemică, eşalonată în timp.

APL, în persoana primarului satului, d-lui Cecan Valerian a demonstrat receptivitate şi a salutat implicarea clubului de dezbateri în soluţionarea acestei probleme. În comun a fost elaborat un plan de soluţionare a problemei, care conţine următoarele direcţii:
- Contabilizarea şi evaluarea tuturor gunoiştilor din sat şi din preajma satului
- Informarea cetăţenilor cu privire la normele sanitar-igienice de depozitare a deşeurilor în gospodăriile individuale
- Lichidarea gunoiştilor spontane şi monitorizarea permanentă a spaţiilor publice
- Găsirea unei soluţii viabile de colectare a deşeurilor şi stabilirea în acest sens a unui parteneriat cu satele vecine - Motivarea şi încurajarea cetăţenilor pentru menţinerea curăţeniei pe străzi şi în gospodăriile individuale.

Membrii clubului au oferit un exemplu prin participarea la lichidarea unei gunoişti neautorizate din râpa ce trece prin sat, fiind evacuate circa 15 tone de deşeuri. La fel, membrii clubului, consilieri locali, au propus ca în fiecare an sa se desfăşoare concursul “Cea mai curată stradă”, care să beneficieze şi de un fond de premiere. Între timp primarul satului a început negocieri cu un agent economic, care şi-a manifestat interesul pentru evacuarea deşeurilor din sat în vederea reciclării lor.

O problemă stringentă la Oxentea – păşunatul animalelor din sectorul privat

Clubul de dezbateri din satul Oxentea, raionul Dubăsari, a fost creat pe lângă Asociaţia Obştească „Inspiraţie”, condusă de Rodica Buzilă. În cadrul clubului activează 18 membri. Din componenţa clubului fac parte reprezentanţi ai societăţii civile şi ai autorităţilor publice locale, cetăţeni simpli din localitate, fermieri şi businessmeni locali, reprezentanţi ai forţelor de ordine.

La 14 iulie 2013 în incinta Casei de Cultură din satul Oxentea, la iniţiativa clubului pentru dezbateri din localitate, au fost organizate dezbateri publice pe tema reglementării păşunatului animalelor domestice. La acest eveniment au participat: cetăţeni ai satului, proprietari de animale, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, consilieri, experţi din afara comunităţii.

Problema păşunatului, aparent neesenţială, este una de o foarte mare importanţă şi actualitate pentru sat, şi poate fi comparată cu o bombă cu efect întârziat.

Din relatarea primarului satului, dl Valeriu Rusu, s-a stabilit că problema a apărut încă până la începutul primului său mandat în anul 2007. Către această dată în gestiunea administraţiei publice locale deja se afla un teritoriu de 4 ha, destinat păşunatului, dar care se află la o distanţă de 15 km de la sat, în apropiere de fâşia forestieră, la frontiera cu satul Susleni. O amplasare atât de departe de localitate ar fi putut presupune ori rea voinţă, ori lipsa de capacităţi manageriale a acelora care au luat decizia respectivă.

De pe atunci s-a dorit de a se face schimb de teren cu Agenţia de Stat „Moldsilva”, care deţine terenuri în apropierea satului. Dar, din păcate, aceste demersuri nu s-au încununat cu succes, iar la moment acest lucru este şi mai problematic.

Actualmente terenul, pe care localnicii îşi pasc animalele, aflat în litigiu judiciar, a devenit proprietate privată. Stăpânul terenului a permis păşunatul pentru anul 2013, cu menţiunea că pentru anul viitor va interzice păşunatul. Membrii Clubului de dezbateri din Oxentea s-au autosesizat şi au considerat necesar de a aduce problema în discuţie în comunitate, cu implicarea administraţiei publice locale, pentru a găsi o soluţie a acestei probleme stringente dat fiind faptul că rîn 2014 peste 400 animale nu vor avea unde paşte.

În cadrul dezbaterilor, mai mulţi cetăţeni şi-au expus punctul de vedere, enunţând idei şi soluţii pentru problemă, cum ar fi:

- A forma un grup de iniţiativă din rândul proprietarilor de animale, care vor duce tratative cu proprietarul terenului, în scopul arendării unui sector al terenului, pe care, în anumite condiţii negociabile, vor paşte animalele;

- A propune cetăţenilor, 80% dintre care sunt deţinători de cotă mică, să aloce câte 5 – 9 ari de pământ, teren propriu, pentru a forma un imaş colectiv pentru păşunatul animalelor;

- A identifica modalităţi şi a se face schimb de terenuri cu Moldsilva, chiar dacă această soluţie nu poate satisface necesităţile necesare pentru păşunat.

- A iniţia un sondaj de opinie în localitate privitor la problema dată şi a desfăşura o campanie de la uşă la uşă pentru a sensibiliza cetăţenii în această problemă.

S-a mai propus, ca în cazul unor tratative cu proprietarul terenului care ar putea fi arendat pentru păşune, administraţia publică locală să aibă rol de garant în respectarea obligaţiunilor de către deţinătorii de animale faţă de proprietarul terenului.

S-a decis ca după informarea mai aprofundată a tuturor localnicilor în esenţa problemei date, să mai fie organizată o adunare, la care, eventual, să fie ales grupul de iniţiativă pentru purtarea tratativelor.

Pe parcursul desfăşurării dezbaterilor au fost fixate toate propunerile parvenite din partea participanţilor şi a fost întocmit un Proces-verbal, a fost înmânat secretarului Consiliului Local, pentru ca consilierii să ia act de cunoştinţă de propunerile venite din partea cetăţenilor prezenţi la dezbaterile publice. De asemenea, procesul-verbal este postat pe blogul satului - http://primariaoxentea.wordpress.com/.

Directorul executiv al Asociaţiei Obşteşti Clubul Femeilor „INSPIRAŢIE”, dna Rodica Buzilă, a menţionat faptul că organizaţia pe care o reprezintă are experienţă, atât în realizarea sondajelor, cât şi în desfăşurarea campaniei de la uşă la uşă. Astfel, organizaţia este dispusă să contribuie la desfăşurarea în continuare a activităţilor de iniţiere prin diferite metode şi procedee a dialogului dintre cetăţeni şi autorităţi.

La finele activităţii, primarul a ţinut să mulţumească tuturor celor prezenţi şi să-i încurajeze să participe şi în continuare la dialogul dintre cetăţeni şi autorităţi, să fie mai îndrăzneţi atunci când este vorba despre soluţionarea problemelor de interes comunitar, deoarece doar implicarea cetăţenilor în procesul de luare a deciziilor va duce la dezvoltarea durabilă a localităţii.

La Străşeni vor să-şi vadă oraşul curat şi frumos

Clubul de dezbateri din or. Străşeni a fost creat pe lângă Asociaţia Obştească a femeilor „Iniţiativa”, condusă de Claudia Pletea. În cadrul clubului activează 31 de membri. Din componenţa clubului fac parte reprezentanţi ai societăţii civile şi ai autorităţilor publice locale, cetăţeni simpli din localitate, fermieri şi businessmeni locali, reprezentanţi ai forţelor de ordine, tineri şi oameni în etate.

La fel ca şi alte localităţi, oraşul Străşeni întâmpină şi el probleme grave şi majore de mediu. Aceste probleme sunt cauzate de: gestionarea neadecvată a deşeurilor, lipsa unui sistem mobil, bine dotat cu tehnica necesară pentru evacuarea deşeurilor menajere şi de evacuare a apelor uzate,
lipsa unei staţii de epurare; utilizarea tehnologiilor învechite şi periculoase în domeniul agricol şi cel industrial, parcul auto învechit cu emisii mari de poluanţi, defrişările etc.

La momentul actual, una din cele mai mari probleme de mediu a oraşului Străşeni este deversarea apelor uzate în râul Bâc, prin afluentul lui, pârăiaşul din Străşeni. Zilnic, conform informaţiei de la IM Apă-Canal Străşeni, în apele naturale sunt devărsate în jur de 500m3 de ape uzate ce aduc pagube majore mediului înconjurător.

O altă problemă acută este lipsa unei infrastructuri bine determinate care sa gestioneze adecvat deşeurile menajere şi de producţie. Nu se practica colectarea separată a deşeurilor care ar permite şi unele avantaje economice prin reincluderea în circuit a unor categorii de deşeuri cum sunt plasticul, hârtia, metalele, sticla. Însă, cea mai semnificativă daună vine de la deşeurile din plastic, care au împânzit atât cursurile de apă, cât şi străzile, locurile publice, terenurile agricole şi care, fiind material nedegradabil, creează un pericol pe zeci de ani înainte.

Aceeaşi problemă acută este determinată şi de deşeurile menajere. Conform calculelor teoretice, unui locuitor îi revine anual 0,2 tone deşeuri menajere, constituind în cazul or. Straşeni o cantitate de 4 mii tone deşeuri anual, pe lângă care se mai adaugă şi deşeurile din activităţile economice. Mai apar şi deşeurile de origine vegetală, care ar putea fi prelucrate în industria îngrăşămintelor naturale sau a biocombustibililor. În cazul or. Străşeni, toate deşeurile formate sunt depozitate la gunoişte, care este un mare pericol pentru populaţia oraşului.

Este de regretat faptul că urnele, amenajate cu 4-5 ani în urma, au fost distruse, furate şi chiar daca urnele sunt, oamenii aruncă gunoiul jos, ceea ce atesta şi o lipsă de cultură şi educaţie ecologică a populaţiei. Lipsa de cultură şi respect faţă de natură se manifestă şi prin faptul că pârăiaşul care parcurge or. Străşeni şi trece prin mijlocul oraşului este permanent plin de gunoi, deşi nu demult, în cadrul unui proiect ecologic, a fost curăţit de gunoi. Astăzi cursul apei este din nou inundat în plastic, hârtie, sticle şi alte resturi din activităţile omului.

Problemele menţionate mai sus au apărut din următoarele motive: lipsa de educaţie şi de cultură ecologică la cetăţeni, neîndeplinirea de către APL a obligaţiunilor impuse de lege conform cerinţelor, imperfecţiunea legislaţiei în vigoare.

Clubul de dezbateri din or. Străşeni a identificat problema salubrizării oraşului drept una prioritară, care necesita soluţionare, inclusiv şi prin implicarea cetăţenilor-locuitori ai oraşului. Scopul dezbaterilor a fost enunţat Străşeni: oraş curat-oraş frumos!

La 19 iulie 2013, în incinta Şcolii de Arte Ştrăşeni, la iniţiativa Clubului de dezbateri din liceul „Mihai Eminescu” şi a Asociaţiei femeilor „Iniţiativa”, în colaborare cu Centrul Contact şi primăria or. Străşeni au fost organizate dezbateri publice comunitare la care a fost discutată problema îmbunătăţirii situaţiei ecologice şi a aspectului oraşului Străşeni. La eveniment au participat cetăţeni-locuitori ai oraşului,primarul de Străşeni, consilieri locali, agenţi economici, reprezentanţi ai serviciilor raionale şi locale: ecologic, medicină preventivă,gospodărie comunală, profesori, experţi, voluntari, elevi.

La dezbateri, primarul oraşului, dna Valentina Casian, a subliniat că doar participarea fiecărui cetăţean ar fi o cale de rezolvare a problemei. A menţionat că situaţia dezastruoasă în domeniul salubrizării s-a creat pe parcursul a mai multor ani. Primarul a atins problema maşinilor şi a mecanismelor învechite de deservire a domeniului dat, a informat despre măsurile care se întreprind pentru a îmbunătăţi situaţia. S-a adus la cunoştinţă că s-au procurat două autospeciale, s-a început amenajarea plaselor pentru selectarea deşeurilor, s-au obţinut câteva proiecte de mediu prin care s-au procurat tomberoane, s-a curăţit pârăiaşul din oraş etc. În prezent primăria este preocupată de problema ca Gospodăria comunală, cât mai curând să instaleze pe străzile oraşului urnele mici pentru gunoi. S-a mai iniţiat procesul de creare a condiţiilor de evacuare a gunoiului solid de la locuitorii particulari, a început contractarea beneficiarilor. Sunt prevăzute surse financiare în mărime de 1mln 200 mii lei pentru reconstruirea sistemului de canalizare. A fost demonstrat şi un film creat de către Clubul de dezbateri, despre situaţia ecologică din oraş. Filmul conţine o secvenţă în care copiii se joacă pe gunoi. Echipele 1 şi 2, lideri Cristina Diaconu şi Silvia Croitoru, şi-au expus poziţiile, le-au argumentat. Sala s-a inclus activ în procesul discuţiilor. S-au adus întrebări particulare, dar şi ce ţin de curăţenia oraşului la general. Oamenii au adus critici întemeiate la adresa Gospodăriei comunale, a autorităţilor locale, dar a fost supusa dur criticii şi atitudinea nepăsătoare şi lipsa de cultură a cetăţenilor. Secretara dezbaterilor a înregistrat un şir de propuneri care vor fi analizate la şedinţa Consiliului local şi se vor întreprinde măsuri de îmbunătăţire a situaţiei ecologice în oraş.

Reprezentantul Întreprinderii comunale municipale a decarat că în activitatea sa se confruntă cu mari impedimente din partea unor cetăţeni care refuză, ba chiar au opus rezistenţă la instalarea urnelor de gunoi în apropierea caselor lor şi aruncă gunoiul pe străzi.

Autorităţile locale au luat act de tot ce s-a propus din partea cetăţenilor, cât şi de problemele expuse, pentru a redresa situaţia ecologică şi a soluţiona problemele parvenite. Totodată, primarul a menţionat ca astfel de întruniri aduc doar beneficii pentru îmbunătăţirea situaţiei ecologice în oraş.

La Taraclia “Armonia Vieţii” luptă pentru o viaţă armonioasă şi curată!

Clubul de dezbateri din or. Taraclia a fost creat pe lângă Asociaţia Obştească „Armonia Vieţii”, condusă de dl Ştreblev Dmitrii. În cadrul clubului activează 55 de membri.Din componenţa clubului fac parte reprezentanţi ai societăţii civile şi ai autorităţilor publice locale de nivelul I şi II, cetăţeni simpli din localitate, fermieri şi businessmeni locali, reprezentanţi ai forţelor de ordine, tineri şi oameni în etate.

Una din cele mai stringente probleme cu care se confruntă locuitorii oraşului Taraclia este starea sanitară precară şi numărul mare de câini maidanezi care creează mari incomodităţi locuitorilor. Această problemă a devenit temă de discuţie la una din şedinţele ordinare ale clubului de dezbateri comunitare, organizat pe lângă Asociaţia Obştească „Armonia Vietii” care activează în localitate.

În rezultatul cercetării problemei în cauză membrii clubului au depistat că procesul de colectare, transportare şi depozitare a deşeurilor menajere este ineficient datorită faptului că Întreprinderea Municipală „Verdeniţa Taraclia” nu-şi onorează obligaţiunile şi nu asigură evacuarea la timp şi calitativă a gunoiului menajer. Întreprinderea dată a fost creată în anul 2005 şi a fost dotată cu tehnica şi utilajul necesar în sumă de circa 5 milioane lei. La dotarea ei au fost utilizaţi şi bani proveniţi de la diferiţi donatori cum ar fi USAID, FEN, ADR SUD. Cu toate acestea, gestionarea întreprinderii lasă de dorit, iar consecinţele unei atare gospodăriri sunt suportate de cetăţeni.

La dezbaterea publică la care s-a luat în discuţie subiectul dat au participat circa 50 de cetăţeni activi din localitate, reprezentanţi ai autorităţilor publice locale, specialişti şi experţi în domeniu.

— Această problemă este foarte actuală şi discutarea ei este binevenită, -- spune Maria Dichidji, participantă la dezbatere.— Oraşul este plin de gunoi şi noi ar trebui să cerem socoteală întreprinderii municipale despre starea aceasta de lucruri.

Dumneaei a mai propus ca astfel de întruniri ale clubului de dezbateri sa se defăşoare şi în cartierele oraşului cu participarea nemijlocită a locatarilor caselor cu multe etaje care au destule probleme în această privinţă.

Două puncte de vedere au fost înaintate spre discuţie la dezbaterile publice din Taraclia:

1. A da în concesie serviciul de salubrizare a oraşului unei întreprinderi private prin intermediului unui parteneriat public-privat;

2. A păstra Întreprinderea Municipală „Verdeniţa Taraclia” cu condiţia asumării răspunderii pentru îmbunătăţirea calităţii acestui serviciu şi lichidarea neajunsurilor admise în gestionarea întreprinderii.

La dezbateri au participat 2 experţi independenţi în persoana şefului inspecţiei ecologice raionale dl Andrei Baltacov şi şefa serviciului raional de medicină preventivă dna Elena Caramalac. În rezultatul dezbaterilor a fost elaborat un set de recomandări privind restructurarea activităţii ÎM „Verdeniţa Taraclia”, perfecţionarea sistemului de contractare a noilor utilizatori de serviciul de salubrizare. Procesul-verbal şi recomandările participanţilor la dezbateri a fost înmânat reprezentanţilor primăriei prezenţi în sală. Dezbaterea a fost filmată de reprezentanţii televiziunii locale şi transmisă în eter în cadrul buletinelor de ştiri. În felul acesta peste 5000 de locuitori ai oraşului şi localităţilor învecinate au fost familiarizaţi cu problematică discutată şi recomandările elaborate.